Lafaek News–Centru Nasional Chega (CNC) servisu hamutuk ho Ministériu Justisa (MJ) tersa (28/06/ 2022) realiza atividade formasaun ba Guarda Prizaun Bekora objeitvu transmite Informasaun kona-ba Istória Timor-Leste.
Diretór Ezekutivu Centru Nasional Chega (CNC) Hugo Maria Fernandes, informa atividade ne’e nudar inplementasaun ida husi akordu ne’ebé CNC halo ho Ministériu Justisa (MJ) atu proteze fatin istóriku hodi transforma ba entidade hotu no fanun sosiedade hotu atu kontinua rekoñese no valoriza istória Timor Leste.
Iha 2019 CNC halo nota entendimentu (MoU) ida ho ministériu justisa ho kontéudu iha progrma lubuk ida mak ami halo hamutuk kona-ba protesaun ba fatin histórikku sira, sertidaun RDTL ba oan-sira, husi vítima violasaun sexual pasadu nian no-mós formasaun,’’Dehan Hugo Maria Fernandes
Hodi dehan, formasaun refere antes ne’e dezaminasaun barak liu ho komunidade, tanba ne’e sei kontinua dezamina, maibé espesífiku de’it ba entidade públiku hanesan PNTL munisípiu Dili UPF, UEF no Guarda Prizionerius sira inklui entidade publiku sira seluk ne’ebé hola parte iha rai ne’e.
Iha sorin seluk, Ministériu Justisa Diresaun Nasional Servisu Reinsersaun Sosial (DNSRS,) Amilca Soares Seizas, fundamenta objetivu kooperasaun MJ ho CNC ne’e atu profunda relasaun hodi kria formasaun oinsa fanun guarda prizionariu sira atu valoriza ho maneira ne’ebé dignu.
Primeriu halo koopersaun ne’e ho nia objetivu final atu profunda relasaun entre centru nasional chega ho miniteriu justisa, no ohin ondra bo’ot ida sira fo formasaun mai partisipantes nain sira tuir kalendariu ne’ebé CNC iha formasaun refere sei la’o loron 3, formasaun oinse implementa tuir direitus humanus ne’ebé CNC durante ne’e halibur akontesimentu ne’ebé mosu iha pasadu hodi transforma fali ba entidade hotu atu nafatin rekonese,’’katak Amilca.
Hodi dehan, istória Timor Leste importante tebes ba guarda prizaun sira oinsá sira bele lembra hikas memoria pasadu ne’ebé eroina no eroi sira hasoru hodi ultrapasa ohin loron povu kore an husi okupante sira ne’ebé durante tinan naruk-laran halo invazaun illegal,
Iha parte seluk reprezentante Gurda Prizaun Bekora, Ananias de Deus, reforsa nia parte kontente no orgullu tebes, bainhira asesu informasaun kona-ba istória Timor Leste, ne’ebé fasilita formasaun husi CNC.
Ha’u sente kontente orgullu, tanba ami bele hatene istória ne’ebé durante ne’e CNC rekolla hahú husi 1974 -1999, CNC mai habelar informasaun hirak ne’e mai ami nu’udar servidor ba ita nia sala nain sira, no ami mos bele aplika regra ne’ebé mak vigor iha prizaun ida ne’e bele lao tuir,’’Ananias hakotu.
Estajiadu : Juliao Pacheco
Editor : Agapito de Deus




