Lafaek News–Kandidatu Prezidente Repúblika períodu 2022-2027, premiadu Nobel ba Paz, José Ramos Horta hateten atu sai prezidente sei sai mós embaixadór iha mundu hodi bele hametin relasaun ho nasaun sira seluk liu-liu iha ASEAN hodi dada sira mai iha Timor-Leste atu kontribui ba dezenvolvimentu nasaun Timor Leste.
José Ramos Horta hato’o assuntu ne’e hafoin lidera semináriu ida ho tema Dezafiu no oportunidade ba Timor Leste ba tinan 2022-2027 iha Universidade da Paz, kurta (30/03/2022).
Parabens ba universidade UNPAZ liu-liu ba fundadór sira, ba fundasaun neon metin ne’ebé harii instituisaun ida ne’ebé importante tebes no hatudu duni kresimentu kualidade iha paiz ida ne’e” dehan José Ramos Horta.
Iha semináriu ne’e tema ne’ebé Horta ko’alia mak dezafius no opotunidade ba Timor-Leste iha 2022-2023 no oinsá ba to’o 2030 ho 2040, maibé ohin foka liu-ba períodu presidensial foun, parlamentu foun no governasaun foun mai dezafiu saida.
Ida mak tenke hadia ita nia instituisaun demokrátika hodi respeitu fila-fali rigorozu ba interpretasaun konstituisaun liu-liu poder sira ne’ebé iha prezidente nia liman, no-mos governu ho parlamentu nia liman, no integridade sistema judisiál,’’ katak Laureadu Nobel ba Paz ne’e.
Horta afirma iha semináriu ne’e katak, karik Horta eleitu ba prezidente repúblika, nu’udar prezidente tenke iha kakutak, iha esperiensia hodi bele ko’alia kona ba tema sira ne’ebé konsidera prioridades ba rai ida ne’e.
Hodi dehan, prioridade ba nia bainhira simu lejitimidade husi povu ba prezidente repúblika tenke hadia setór agrikultura, edukasaun, formasaun tékniku profisionál, saúde, atendimentu ba vida kosok-oan sira, inan isin rua sira no Timor-Leste nia adezaun ba ASEAN, ida ne’e prioridade estratejiku sira ne’ebe bele lori oportunidade barak liu ba Timor-Leste.
Maibé mós iha dezafiu hanesan rekursus umanus, disiplina seriedade ka lae atu simu komunidade membru ASEAN tanba nia prefere iha tempu badak, iha 2023, ita bele tama ba ASEAN, maske konsiente mós katak seidauk prontu sein pursentu,’’ katak kandidatu PR ne’e.
Ramos Horta mós prefere ba oin Timor-Leste tenke iha ospitál modernu nivél singapura nian, tenke iha areoportu internasionál tanba aviaun lubuk ida sei mai iha ne’e, bainhira Timor Leste tama ASEAN, liu-liu TL konvoka reuniaun bo’ot ruma, tenke iha sentru konvensaun, no joven sira tenke hatene Ingles atu bele halo traduzaun oi-oin, protokolu, TL nia ekonomia turizmu tenke bok-an, buat hirak ne’e hotu depende ba lideransa ida ne’bé iha matenek no iha esperensia.
Prezidente tenke loke odamantan, fó ideas, tanba papél presizente nian mós hanesan embasadór ida iha mundu, karik ha’u prezidente, ha’u sei ba Indonézia no rai sira iha ASEAN hotu no Japaun, Korea, Sina, Amérika atu hametin liután relasaun ho sira hodi dada sira mai Timor. Ida ne’e ha’u hahu tiha ona, hau ko’alia tiha ona iha Abudabi ne’ebá no sira sei mai, Italia, Portugal, Amerika tanba ida ne’e mak papél prezidente nian,” konklui nia
Jornalista : Felisberto Fernandes
Editor : Agapito de Deus




