Lafaek News—Prezidente Exekutivu Institutu Nasional Ciensia no Teknologia (INCT) Jose Cornelio Guterres, liu husi nia diskursu ohin segunda (15/11), informa, governu Timor-Leste iha misaun prinsipal atu promove siensia teknologia no edukativa liu husi atividade peskiza.
Prezidente INCT, hatete, esforsu real ida ne’ebé governu Timor Leste atu rona maka iha tinan 2014 iha ona institutu nasional siensia no teknologia bazea ba dekretu Lei numeru 23/2014, iha misaun prinsipal atu promove siensia teknologia no edukativu.
“Esforsu ida ne’e, ita iha tinan 2019 INCT kopera ho universidade privadu no públiku sira hala’o peskiza iha área sira hanesan turizmu, edukasaun, generu no agrikultura no mós iha área sira seluk,” dehan prezidente ezekutivu INCT Jose Cornelio Guterres iha salaun Delta Nova, Segunda (15/11/2021).
Nune’e mós nia imforma, rezultadu ne’e sai nu’udar referensia iha ensinu akademiku no mós ba formasaun politika iha 2021 kontinua kolabora ho intituisaun peskizador sira husu universidade sira atu lori ba públiku husi hala’o peskiza inklui iha área sira hanesan ekonomia, edukasaun, agrikultura, relasaun internasional no mekanika Lokal.
“Iha 2021 INCT kopera ho linas ministerial sira hala’o estudus balun liu-liu ho Fundu Dezemvolvimentu Kapital Humanu (FDCH) nian no rezultadu bele hadia liu tan FDCH nia servisu iha futuru, no ba oin siensia sei promove liu tan koperasaun ida diak entre instituisaun ensinu superior no sosiedade sivil sira atu ita bele hamosu ideia inovadora, teknologia ba dezenvolvimentu nasionál ne’ebé inkorpora mós iha planu estrateziku dezenvolvimentu nasionál nian,” hateten Prezidente INCT.
Iha fatin hanesan peskizador agrikultura husi Universidade Nasional Timor Lorosa’e (UNTL), Grasiano Soares Gomes, hateten peskiza ne’ebé durante hala’o hetan finansiamentu husi INCT iha área produtivu barak liu-liu iha área agrikultura edukasan no relasaun internasional.
“Peskiza ne’ebé ami hala’o ne’e, finansamentu husi INCT iha área produtivu barak liu-liu agrikultura, edukasaun depois relasaun internasional. Espesial mai ha’u peskiza iha area agrikultura oinsa mak bele desenvolve produsaun sira liu-liu, batar no hare no mós produsaun animal karau, fahi, bibi oinsa mak bele buka dadus sira hodi fornese ba estadu nune’e reforsa liu tan programa estadu nian hodi kontribui ba desenvolvimento nasional,” hetetn Peskizador Grasiano.
Jornalista : Joni Mau Risa.
Asisten Editór : Pedro de Almeida




