Lafaek News— Diretór Ezekutivu FONGTIL, Inocêncio de Jesus Xavier hateten, Timor-Leste, sai ona membru plenu ASEAN iha tinan kotuk, tan ne’e presiza iha vizaun foun no komprensaun kle’an kona-ba pilar lima sentrál ASEAN nian.
Inocêncio hatoo asuntu ne’e iha ámbitu workshop nasionál loron-rua ho tema “Sensibilizasaun ASEAN, Promosaun Direitus Humanus, Promove advokasia konjunta no dezenvolvimentu ba organizasaun sosiedade sivíl iha Timor-Leste iha UCT Bali Dili
“Tinan ida ne’e sei iha konferénsia komunidade ASEAN nian iha Filipina. antes ita desloka ba ne’ebá, ita halo sensibilizasaun ba membru ONG sira husi munisípiu sira, atu sira fila ba sira nia fatin bele kontinua fahe no divulga informasaun ba komunidade,” dehan Inocêncio Xavier ba jornalista sira iha salaun UCT, Dili, 16/09/2026.
Nia hatutan, iha Dili FONGTIL envolve mós Xefe Suku sira tanba sira hanesan lider komunitáriu ne’ebé bele fahe informasaun relevante kona-ba pilar ASEAN nian hanesan seguransa, ekonomia, konektividade, rekursu umanu no seluk tan.
“Iha formasaun ne’e ita foku liu ba asuntu direitus umanus. Direitus umanus tenke kontempla iha pilar ka plataforma ASEAN nian. Ita la ko’alia de’it asuntu ekonomia, seguransa no konektividade, maibé ita labele ignora direitus umanus, tanba Timor-Leste ho ASEAN promove prinsípiu direitus umanus, respeitu mútua, no fó protesaun no seguransa,” nia afirma.
Iha fatin hanesan, Koordenadór Gabinete Apoiu Sosiedade Sivíl, Joaquim da Costa Freitas hateten, FONGTIL nu’udar parseiru estratéjiku IX Governu Konstitusionál, tan ne’e Gabinete Apoiu Sosiedade Sivíl fó apoiu finanseiru hodi hakbiit organizasaun sosiedade sivíl iha Timor-Leste.
Nia esplika, antes Konferénsia ASEAN ne’ebé sei realiza iha Filipina fulan oin mai, iha workshop ne’e FONGTIL konvida mós membru sosiedade sivíl husi Malázia ne’ebé akompaña movimentu ASEAN People Forum no Civil Society Conference, nu’udar movimentu rua ne’ebé forte iha ASEAN, hodi fahe matéria no aumenta kapasidade membru sosiedade sivíl iha Timor-Leste.
“Aleinde Timor-Leste foin sai membru foun tinan ida, ASEAN presiza aprende buat barak no presiza envolve iha atividade sosiedade sivíl antes tinan 2029, ne’ebé Timor-Leste sei sai uma-na’in Simeira ASEAN nian,” tenik Joaquim.
Nia husu ba membru organizasaun sosiedade sivíl husi munisípiu sira atu aproveita oportunidade ne’e ho di’ak hodi aprende esperiénsia barak husi formadór sira, tanba oportunidade mai dala ida de’it.
“Timor-Leste tama ASEAN iha oportunidade no iha mós dezafiu. Oinsá jere dezafiu hodi konkista oportunidade ba futuru. Tan ne’e husu ba membru hotu aproveita oportunidade ne’e aprende ho di’ak, husu pergunta barak, atu iha futuru bele halo koneksaun ho organizasaun sosiedade sivíl husi Filipina, Malázia no Tailándia,” nia informa.
Workshop ne’e hetan partisipa husi membru organizasaun sosiedade sivíl husi munisípiu 12 inklui Rejiaun Administrativa Espesiál Oe-Cusse Ambeno (RAEOA) no Xefe Suku sira iha Dili.
Jornalista : Moises Guterres


