OPINIAUN · 3 Apr 2024 16:43 ·

Akórdaun Tribunal Rekursu VS Lei Indulto no Komutasaun Pena + Dekretu Prezidente Repúblika


Akórdaun Tribunal Rekursu VS Lei Indulto no Komutasaun Pena + Dekretu Prezidente Repúblika Perbesar

  1. Akórdaun Tribunal Rekursu nian hodi deklara Inkonstitusionalidade ba Lei indultu no komutasaun pena. Oinsa ninia implikasaun ba Dekretu Prezidente Repúblika nian hodi fó Indultu ba Emilia Pires no Madalena Hanjam!?

Iha abordájen jurídika ida ne’e atu ita refleta hamutuk ba desijaun Prezidente Repúblika nian liu husi Dekretu Nú.125/2023 de 14 de Dezembru no desijaun Tribunál Rekursu nian liu husi akórdaun Processo n.° 05/CONS/2023/TR-Nuc. 0114/ 23.TRDIL.

Prezidente Repúblika no Tribunal hanesan ógaun Estadual ne’ebé hatuur ona iha ita nia Lei-Inan no ida-idak sei ezerse nia kompeténsia tuir parametru Konstitusional. Iha sorin ida Prezidente Repúblika ezerse nia funsaun konstitusional tuir artigo 85.⁰ no 86.⁰ no iha sorin seluk Tribunal Rekursu ezerse nia kompeténsia tuir artigu 124.⁰ e ss… da CRDTL.

  1. Nosaun Indultu no Komutasaun Pena

Indultu hanesan perdaun total ka parsial ida ne’ebé estadu oferese ba kondenadu naran ida no Komutasaun Pena hanesan substituisaun ka redusaun pena ida ne’ebé Estadu halo ba Kondenadu naran ida liu husi Multa ,Servisu ba Komunidade, nsst…

Lei Indultu no Komutasaun Pena hanesan direitu prerrogativu ne’ebé atribui ba xefe estadu (PR).

  1. Nosaun kona-ba Inkonstitusionalidade no nia Tipu sira Liga ba Lei Indultu

Inkonstitusionlalidade katak poder ka aktu jurídiku Públiku  naran ida ne’ebé infringe ka viola Konstituisaun rasik. Inkonstitusionalidade ne’e rasik  fahe ba tipu oioin :

  1. a) Inkonstitusionalidade material no formal
  2. b) Inkonstitusionalidade total no parsial
  3. c) Inkonstitusionalidade husi asaun no omisaun
  4. d) Inkonstitusionalidade originária no superveniente

Bazeia ba akórdaun husi Tribunal Rekursu ba Lei indultu  N.° 20/ 2023, de 12 de dezembro artigu 6.⁰,7.⁰ no 9.⁰ mk sofre inkonstitusional tamba viola artigo 69.º, 85º, al. i) e 16.⁰ da Constituição da República, atu hatete katak Prezidente Repúblika atu fó indultu ba kondenadu naran ida tenke rona Governu liu husi Ministériu Justisa. Órgaun rua ne’e iha relasaun resíproka hodi ezerse nia funsaun no tenke kumpri prinsípiu separasaun poder no interdependensia (cheks and balances).

Dala barak Públiku konfundi mos oinsa atu distingue Inkonstitusionalidade, ilegalidade no iregularidade, pelo menus ita iha nosaun ka entendimentu ida hodi nune’e ita bele klasifika aktu normative sira.

 Inkonstitusionalidade : viola própriu Konstituisaun

 Ilegalidade : viola lei ordinário sira (Lei no Dekretu Lei sira )

 Iregularidade : viola própriu regulamentu

Oinsa ligasaun no nia aplikasaun entre Inkonstitusionalidade, ilegalidade no irregularidade ?

Tuir siénsia jurídika Konstitusional fahe ba hipóteze haat (4) :

 Norma Legal (Lei/Decreto-Lei) Konstitusional  no nonorma regulamentar (ex.Decreto Presidente República) Legal

 Norma Legal (Lei/Decreto-Lei) Konstitusional no norma regulamentar (ex.Decreto Presidente República) ilegal.

 Norma Legal (Lei/Decreto-Lei) inkonstitusional  no nonorma regulamentar (ex.Decreto Presidente República) legal.

 Norma Legal (Lei/Decreto-Lei) inkonstitusional  no nonorma regulamentar (ex.Decreto Presidente República) ilegal.

Explikasaun:

  1. Norma Legal (Lei/Decreto-Lei) ne’e Konstitusional tamba la viola konstituisaun no norma regulamentar (ex.Decreto Presidente República) ne’e Legal tamba la viola norma Legal. Hipoteze ida ne’e iha harmonia no bele aplika.
  2. Norma Legal (Lei/Decreto-Lei) ne’e Konstitusional tamba la viola konstituisaun no norma regulamentar (ex.Decreto Presidente República) ne’e ilegal tamba viola norma Legal. Hipoteze ida ne’e iha harmonia no bele aplika tamba la viola diretamente Konstituisaun.
  3. Norma Legal (Lei/Decreto-Lei) ne’e inkonstitusional tamba viola konstituisaun no norma regulamentar (ex.Decreto Presidente República) ne’e legal tamba la viola norma Legal. Hipoteze ida ne’e la harmonia no la bele aplika tamba norma legal ne’e Inkonstitusional no Regulamento ne’e labele kontinua eziste mesmo que Regulamento rasik la viola Lei no Konstituisaun. Kuandu afeta lei afeta automatikamente mos Regulamento.
  4. Norma Legal (Lei/Decreto-Lei) ne’e inkonstitusional tamba viola konstituisaun no norma regulamentar mos (ex.Decreto Presidente República) ilegal tamba viola norma Legal. Hipoteze ida ne’e la harmonia no la bele aplika tamba sofre Inkonstitusionalidade no Ilegalidade simultaneo (grave).

NB: Lei N.°20/ 2023, de 12 de Dezembru kona-ba Lei Indulto no Komutasaun Pena ita bele enkaixa iha hipoteze 3 ka 4  tamba iha vinkulasaun. Atu salienta de’it katak Lei Indulto no Komutasaun Pena  ne’e Inkonstitusional konforme akórdaun husi Tribunal Rekursu no nia labele aplika tamba la produz efeito jurídico no Decreto Prezidente Repúblika labele kontinua eziste tamba  inkonstitusionalidade ba lei indultu no komutasaun pena. Kuandu Lei indultu inkonstitusional  automatikamente afeta mós Decreto Prezidente Repúblika no Prezidente Repúblika bele anula nia decreto no manda fila-fali Lei Indulto no Komutasaun Pena ba Parlamento Nasional hodi reformula tuir fundamento ka akordaun husi Tribunal Recurso nian ba artigo sira ne’ebé sofre Inkonstitusional.

III. Prinsípio Orientador ba Lei Indulto no Komutasaun Pena

Bazeia ba Lei indulto no komutasaun pena  ita bele konjuga prinsípiu orientador sira ne’ebé vinculativu :

  1. Princípio do Estado de Direito
  2. Princípio da separação dos poderes e a interdepência dos orgãos da soberania
  3. Princípio da Igualdade
  4. Princípio da Justiça
  5. Princípio da seguransa Jurídica
  6. Princípio da certeza jurídica
  7. Princípio da obrigatoriedade da Lei
  8. Princípio da continuidade da Lei

Atu friza de’it katak Lei Nú. 20/ 2023, de 12 de Dezembru kona-ba Lei Indulto no Komutasaun Pena lakon nia sentido ético no moral tamba ita hare husi substansia lei rasik viola princípio sira supra-sitada liu-liu princípio da Justiça, seguraça jurídica no certeza jurídica tamba lei indulto foun ne’e laiha kritériu mínimu sira mak hanesan kumpre pena prizaun 1/3, la define razaun humanitaria (idade,ekonomia, saúde), krime subjacente sira hasai tiha (korupsaun, krime kontra humanidade, traisaun da pátria…).

Hakarak atu salienta mos  princípio da obrigatoriedade da Lei no Princípio da continuidade da Lei hodi liga ba Lei Indulto no Decreto Presidente da República katak Lei indulto no komutasaun pena ne’e Lei tamba hetan aprovasaun husi Parlamento Nasional no promulgasaun husi Prezidente da Repúblika rasik to’o hetan Publikasaun no Entrada em vigor. Ne’e hatete katak Lei Indultu ne’e justo ka la justo, diak ka ladiak ne’e lei nune’e tenke implementa no obedese tamba karakter obrigatório (princípio da obrigatoriedade da Lei). Iha sorin seluk kona-ba vigência no eficácia da lei, atu dehan katak Lei mos iha nia vida própria hanesan ita ema: ita moris, ita existe too ita mate ( Inicio da vigência, a continuidade da sua vigência no cessão da vigência). Ne’e atu explika  katak Lei kuandu la altera ka revoga tenke kontinua aplika tamba eficaz hela ( Princípio da continuidade da Lei ).

NB: Bazeia ba Lei Indultu no komutasaun pena iha artigo 6.⁰,7.⁰ no 9.⁰ mak sofre Inkonstitusionalidade, entretantu artigo 6.⁰,7.⁰ no 9.⁰ ne’e laos ona karakter obrigatório  hodi obedese exceto artigo sira seluk husi Lei Indultu no Komutasaun Pena embora Lei ne’e defisiente hela. Artigo tolu ne’ebé mensiona ona iha leten ne’ebe hetan inkonstitusionalidade tuir lolos tama ona faze de alterasaun ka reformulasau, infelizmente Nai Prezidente Repúblika mak ladauk envia Lei ne’e ba Parlamento Nasional hodi halo alterasaun tuir fundamentu husi akórdaun Tribunal Rekursu nian.

  1. Konsekuénsia ba Lei Indultu no komutasaun pena

Em geral teórikamente, doutrina sivilista no doutrina administrativa bele transfere ba Direito Constitucional ema bolu “teoria da pluralidade”. No fundo konsekuénsia ba aktus normativo sira ne’ebé hetan Inkonstitusionalidade mak hanesan :

 Invalidade

 Ineficácia

 Inexistência…nsst.

Lei Indultu no Komutasaun Pena ninia konsekuénsia mak invalidade. Kuando Lei ida inválidu nia la produz efeito Jurídico. Maibé Invalidade ne’e rasik fahe ba presupostu rua:

 Nulo no

 Anulabilidade

Nulo katak aktu jurídico sira ne’ebé viciado, konsidera grave no invalido desde inicío . Nulo mos bele total no parsial. Nulo ne’e bele sanavel no Insanável. Sanavel katak bele hadia no Insanavel katak labele hadia. Diferente oituan ho anulabilidade katak acto jurídiku ne’e valido inicialmente no nia produz efeito jurídico maibé ninia validade ne’e bele destrui kuandu orgão kompetente ka interesadu sira invoka iha serto prazu nia laran, iha momentu ne’e kedas nia la produz ona efeito jurídico. Entretanto, órgaun kompetente sira bele hadia fila-fali.

Liga fila-fali ba Lei Indulto no Komutasaun Pena katak nia konsekuénsia ne’e la’os nulo maibe anulável  tamba lei ne’e eziste ona hafoin Parlamento Nacional liu husi nia fiscalizasaun abstrata husu ka rekere ba Tribunal Recurso hodi  apresia Lei Indulto no Komutasaun Pena. Lei ne’e rasik kuando anulável iha kondisaun atu hadia fila-fali tamba ne’e Prezidente Repúblika nia iha responsabilidade polítika hodi re-envia ba Parlamento Nasional hodi halo alterasaun ka reformula tuir fundamentu sira ne’ebe Tribunal Recurso hasai liu husi nia Akórdaun.

  1. Konkluzaun no Rekomendasaun

Iha abordájen jurídika ida ne’e atu ita refleta hamutuk hodi konklui katak Indulto no Komutasaun Pena ne’e kompeténsia própria Prezidente Repúblika nian liu husi artigo 85 al. i) “Indultar e comutar penas, ouvido o Governo”. Afirmasaun ne’e vincula ba Prinsípio de separasaun poder no interdependénsia katak Prezidente Repúblika atu fó indultu no Komutasaun pena ba kondenadu naran ida tenke rona Governo (cheks and balances) ne’ebé hatur iha artigo 69.⁰ da CRDTL.

Lei Indulto no Komutasaun Pena  ne’e Inkonstitusionalidade parsial tamba artigu 6.⁰,7.⁰ no 9.⁰ mk sofre inkonstitusional konforme akordaun husi Tribunal Rekursu no nia labele aplika tamba la produs efeito jurídico (princípio da obrigatoriedade da lei).

Tribunal Recurso nia akórdaun ne’e forsa obrigatória geral konforme husi artigo 153  da CRDTL. Ne’e hatete katak akórdaun ne’e karakter imperativu hotu-hotu tenke rekoñese no subordina no nia elimina ka hasai norma ne’ebé deklarada Inkonstitusional aliás nia elimina Lei Indultu no Komutasaun Pena .

Entretantu, Decreto Prezidente Repúblika labele kontinua eziste tamba lei indultu no komutasaun pena nia inkonstitusionalidade afeta automátikamente mos Decreto ne’e rasik ho razaun ida ne’e Prezidente Repúblika bele anula nia decreto no manda fila-fali Lei Indulto no Komutasaun Pena ba Parlamento Nasional hodi reformula tuir fundamentu ka akórdaun husi Tribunal Recurso nian .

Lei Indulto no Komutasaun Pena nia konsekuénsia ne’e anulável laos nulo tamba lei ne’e eziste ona hafoin Parlamento Nacional liu husi nia fiscalizasaun abstrata husu ba Tribunal Recurso hodi  apresia Lei Indulto no Komutasaun Pena. Lei Indulto ne’e rasik kuando anulável iha kondisaun atu hadia fila-fali, excepto nulo, tamba ne’e Prezidente Repúblika nia iha responsabilidade polítika hodi re-envia ba Parlamento Nasional hodi halo alterasaun ka reformula tuir fundamentu sira ne’ebe Tribunal Recurso hasai liu husi nia Akórdaun.

Por fim, Lei Nú.20/ 2023, de 12 de dezembro kona-ba Lei Indultu no Komutasaun Pena la produz efeito jurídico tamba anulável. Iha sorin seluk artigo 6.⁰,7.⁰ no 9.⁰ ne’ebé hetan Inkonstitusionalidade vincula ba desizaun Prezidente Repúblika  hodi fo Indultu ba kondenada Emilia Pires no Madalena hanjam mos la produz efeito jurídico (la jadi) tanba ivalido (anulável), nune’e Prezidente Repúblika iha responsabilidade polítika hodi re-envia artigo sira ne’ebé em causa ba Parlamento Nasional hodi halo alterasaun ka reformula tuir fundamentu sira ne’ebe Tribunal Recurso hasai liu husi nia Akórdaun.

Lata-Matu ……

132 Views
Artikel ini telah dibaca 67 kali

Baca Lainnya

TEMPU  QUARESMA  OPORTUNIDADE  GOVERNANTE   PRÁTIKA  FRATERNIDADE   UMANU                                              

16 February 2024 - 14:28

 Produsaun Vida  Sosial No Sosiedade Ho Natureza

29 January 2024 - 11:45

PARLAMENTO NASIONAL MUZEUM BA PROBLEMA NO KONFLITUS

17 January 2024 - 15:05

FILOSOFIA : MATAK  EMA  IDA-IDAK Nian, MAS TASAK  ITA  HOTU  NIAN

15 December 2023 - 10:45

Arte Marsiais Desportu Ida Lapresiza Taka Investiga Membru GAMAR Halo Krime

14 November 2023 - 15:48

Moisés Vicente

“TALI ROHAN NE’EBÉ MUDA HUSI KARUK BA LOS HODI SERTIFIKA APELIDO FOUN BA EMA IDA”

27 October 2023 - 21:17

Trending di OPINIAUN