Lafaek News— Reitor Universidade da Paz, Adolmando Soares Amaral hateten, husu Ministeriu Ensinu Superior Siensia Kultura (MESK) liu husi parte Diresaun Nasional Kurikulu tenke halo ona peskiza ida kleank ho peritus Timor-oan kria kurikulum foun ne’ebé bele kondisionaliza situasaun Timor Leste.
Autoridade UNPAZ hatoo asuntu ne’e bainhira hasoru malu ho diretor Lafaek News Floriano Soares no Xefe Redasaun interinu Agapito de Deus iha sala eskritoriu UNPAZ, segunda (10/08/2021), hodi ko’alia kona-ba universidade akreditadu hamutuk 18 iha Timor ne’ebé kada tinan produs finalistas rihun 6 resin ne’ebe laiha kampu servisu.
“Ha’u nia hanoin Ministeriu Ensinu Superior liu liu diresaun nasional konaba kurikulum ne’e tenke halo ona peskiza hamutuk ho peritus Timor oan sira ne’ebé iha. Kuandu tinan 5 no 10 ba kotuk ita menus iha rekursu umanus, mas agora rekursu umanus doutoramentu, mestradu barak ona,’’ katak
Reitor UNPAZ ne’e fo hanoi, presiza halo workshop ho tempu naruk atu iventaliza matenek sira nia hanoi tuir formula kurikulu ne’ebe tuir kondisaun iha Timor Leste, atu formandu sira bainhira remata formasaun profisional iha nivel akademia direta fó responde ba iha merkadu nasional.
‘‘Ba dahuluk tenke hamoniza uluk kurikulum, prepara materia sira prepara formandu labele dependensia ba deit iha servisu administrasaun publiku, maibe materia ne’ebé bele kapasita formandu, enkuantu fó garantia atu kria kampu servisu ba nia-an no mos ba ema seluk bainhira remata nia nivel iha ensinu superior.
Maibe, universidade sira mos presiza haree oinsa halo harmonizasa ba kurikulu, tanba maioria kurikulu ne’e mai husi kontextu nasaun seluk nia ne’ebé uluk ema halo atu kondisionaliza ema nia situasaun no Timor adopta, maibe la tuir situasaun Timor nian.
“Ida ne’e universidade hotu hanoin, universidade sira ne’ebé mak akreditadu ona ita hotu hotu fahe hanoin ba malu liu liu iha reiuniaun nivel konseilus reitores ne’e para ita fó hanoin tenke armoniza ita nia kurikulum, maioria kurikulum ne’ebé ita adopta ne’e kurikulum mai husi Portugal, mais husi Brazil talves Indonesia ne’ebé lori mai sai tia padraun ba kurikulum nasional depois obriga ida ne’e ba iha ensinu superior sira para atu aplika deit,” nia hateten.
Nia esplika, bainhira aplika kurikulu ne’e formandu sira mai halo kompleta tuir prosesu aprendizazen hotu, no ikus sira remata sira nia estudu no gradua, maibe buat sira ne’ebé sira aprende ne’e labele hatan ba nesesidade sosiedade nian, tanba hamosu kurikulu ida ne’ebé la bazea ba nesesidade Timor nian, realmente adopta de’it husi nasaun seluk nian.
“Agora ita be adopta de’it ne’e ita nia preukupasaun oin seluk sosiedade nia hakarak oin seluk ita produs formandu sira oin seluk, ne’e problema tamba ne’e hau hanoin ita tenke haree didiak ida ne’e,” Adolmando hateten.
Autoridade UNPAZ ne’e husu atu governu mos tenke iha politika ne’ebé dinamiku lao ba oin liu liu ba funsionariu ne’ebé idade reforma ne’e tenke reforma ona para depois sira ho idade produtivu beles subtitui fali sira nia fatin no ba sira ne’ebé idade produtivu (formandu) prezisa esperiente iha liangua Portugues.
“Kestaun mak ne’e idade produtivu sira ne’e esperensia ladun boot, koinesimentu konaba liangua menus liu liu lingua Portugues tamba iha setor publikas agora sira estabelese lei sira, atividades administrativas hotu ho lian Portugues paralende ne’e sira mos fó oportunidade ba Tetum”, nia dehan.
Nune’e, husu governu atu prepara kondisoens, lei sira tenke forte bainhira hakarak halo rekrutamentu ba funsionariu tenke halo regulamentu ne’ebé kria konaba ema nia dever ema nia direitu no promosaun nivel liu liu tenke adopta sistema ida de’it.
“Labele orsida iha governasaun ida nia mandatu hotu mai fali iha governasaun ida rekursu ida ba fali ho nia programa seluk nia politika seluk depois sira nia servisu ne’e mak halo fali mudansas ba lei ba lei ba lei nu fin to sira nia mandatu hotu labele halo buat ida, Ita nia hakarak mak tenke iha politika kontinuidade estabelese sistema depois sistema ne’e pronto, ida mai ema mak troku mais sistema ne’e nafatin, labele ema troka sistema troka ema troka sistema troka entaun ita nia mandatu ba tinan lima (5) ne’e ita preokupa de’it mak troka no hamosu sistema nufin ita labele halo buat kiik ida sá tan buat boot,” Reitor UNPAZ ne’e hakotu.
Estajiadu : Simão João Mira Fraga
Editor : Agapito de Deus




